Publicat de: miculftiriadi | August 17, 2011

Morții Mă-tii – 0,01%, un fragment de încălzire

Adiţă

„Doamna Gina, vă rog eu din inimă, lăsaţi pe Cristi la înmormîntare. Vreau să ţie de sicriu, că ăla micu’ al meu – Dumnezeu să-l ierte, mititelul, îl iubea, doamna Gina, tare de tot pe băiatul matale. Am chemat pe puşti şi vine tot blocul.”

Doar ce i-am spus mamei că nu vreau să particip, se-apucase să-i promită lui domn Sile că da, viu, cu condiţia să nu stau mult. C-aşa-i mama, nu ştie să zică nu. Abia se ţine pe picioare de oboseală, când sună vreo cufurită la doişpe noaptea că are febră, se scoală, lasă somn şi se duce s-o liniştească pe proasta de la capătul oraşului!

 Suzală al III-lea, cum îl porecliseră pe mezinul lui Sile, a apărut abia în toamnă la masă. L-a adus Bebe, frati-su, portarul nostru titular. Nu prea-l băgam în seamă pe ţânc. Ne pregăteam de campionatul de fotbal, puradeii nu prezentau interes. Adiţă apărea cu sfinţenie seară de seară la măsuţă, se aşeza sub o bancă, în cur pe ciment, şi urmărea discuţiile şi disputele, rozându-şi unghiile. Singur Tarzan mai avea obiceiul scârbos. De-asta se şi înţelegeau. Unghiile lui Tarzan, lungi şi cu mult pământ sub ele, nişte copite, i le-a ros Suzalică într-o seară după un pariu. Atât ştiam de el.

L-au găsit mort în lift, căzut în gol de la etajul şapte, după ce deschisese uşa cu cheia specială pe care o foloseam când se oprea curentul şi-i scoteam din beznă pe ghinioniştii blocaţi între etaje. Lecţia cu deschisul uşii de la lift o învăţasem de ţânci, încă înainte să fi înţeles cum se lua pâinea pe cartelă (juma’ de pâine de persoană) şi unde e sifonăria de la Crâng. Nu era unul să n-aibă habar s-o facă, fie că-şi scotea un scaun din casă ca să deschidă, fie că se ridica pe vârfuri. Tocmai de aceea a rămas un mare semn de întrebare cum de nu şi-a dat seama că liftul nu se oprise la şapte, ci mai sus.

I-au cusut craniul. Se dăduse pe din două de la buşitură. Variante au circulat printre pici. Cică era tare supărat pe Anemona, gagica lor, că-l pupăcise pe Mihăiţă într-o seară. Şi Suzalică i-ar fi spus c-o s-o pedepsească. Greu de crezut să fi fost altceva, mai ales că pizda e bine mersi măritată şi o doare-n spanac de pedeapsa veșnică a rozătorului.

Dom’ Sile muncea la punctul termic. Bărbat pricăjit la 40-45 de ani pe-atunci, acum e posibil să fi murit, pentru asta nu bag mâna-n foc, tipul clasic de beţiv liniştit cu băşini la purtător şi bancuri răsuflate: „dacă vă atacă hoţii şi vă cer banii sau viaţa, nu fiţi proşti, ziceţi – Ia-o pe nevastă-mea, că e viaţa mea!”. Te pomeneai cu el la leagăne, de-ţi stătea-n gâtu mă-sii pe cap cu povestea vieţii pe care o ştia toată gaşca. Cum a întâlnit-o pe biata Lenuţa în cimitirul din care fura flori să le vândă în piaţă (când nu se băgau ţiganii) şi a răpit-o de la nişte părinţi căpcăuni, care-o băteau cu coada de matură şi tot tacâmul. Ne mai învăţa nişte înjurături şi lipăia în zig-zag spre casă. De cele mai multe dăţi n-ajungea decât până la colţ, la barul lui nea Fănel, la una mică, şi rămânea după 10-10.30, când intram în bloc. Ne-nţelegeam bine cu domn Sile şi îl luam drept scuză pentru întârziere. „L-am ajutat pe dom’ Sile să intre în casă” – strigam la mama, nervoasă că am ajuns la 11 şi înăuntru. Nu de puţine ori a adormit (sau a dormit, numai el ştie) în lift, că dacă-l prindea unu noaptea, când se oprea iarăşi curentul, rămânea acolo până zori. Om simţit, de ce să mai bată-n uşa de fier să scoale blocu’ la ora aia?

Când l-a lovit năpasta cu plodu’, i-a lipit poza pe uşile de la ghena fiecărui etaj, a plătit pe cineva de la Viaţa Buzăului să scrie despre nenorocire (să-l bage-n spital pe ziarist, nu alta, că nu i-au pus poza băiatului pe prima pagină, noroc cu sectoristul). Ce mai, ne-a fotografiat color cu mortul, a băgat o groază de bani în fanfară şi pomană. I s-a pus pata să ducem noi, copiii, sicriul din bloc până jos la carul mortuar.

N-am avut ce face. M-am dus. Sufrageria ghiftuită de curioşi, plozii se chiorau, cu lumânări în mâini la taica părintele, care arunca în aer cu fumigena lui enormă. Femeile boceau la fiecare „D-zeu să-l ierte!” (deşi Sile urla ca apucatul că „prîslea moare nevinovat, mai bine murea Bebe”, îi căra ăstuia o palmă pe după ceafă, „că măcar apucase să facă prostii” la cele doişpe primăveri). De-atâta înghesuială şi căldură (prin august) ajunseseră să-şi dea coate la-nchinăciuni, chit că mulţi, dintre cei mari, îşi făceau semnul crucii cam cu stânga. Sau eram prea ameţit.

Ne transpiraseră palmele. Ne-am opintit şi am săltat sicriul de pe masă. Beleaua a venit cum am ieşit din apartament, când, lăsând greutatea mai mult pe faţă, Florinel s-a dezechilibrat. I-a dat drumul. Blestemăţia, cu Adiţă cu tot, s-a rostogolit pe scări cam la șapte-opt trepte, prăvălindu-se cu fundul în sus peste ghivece. De tot râsul.

Ne-au împrăştiat zbieretele mă-sii şi înjurăturile părintelui, care se grăbea al dracului la o nuntă („grijania ei de viaţă”, „paştele mă-sii de copil!”, Florinel sau Adiţă, n-am înţeles – şi mai erau, dar numai pe-astea am apucat să le scriu acasă, că l-a luat Sile la pumni). Până şi paşnicul Sile ne-a luat la rost în bulibăşeală, după ce l-a mai afurisit pe popă, că-i bagă îngeru’ cu creierii vraişte în pământ, c-a dat deja câteva sute să-i coasă capul…

Mare brambureală. M-am strecurat cum am putut prin puhoi şi am urcat în fuga mare câte două trepte deodată acasă. Cu uşa închisă şi lanţul pus, m-am aşezat tremurând vinovat (şi mie mi-a alunecat din mână magaoaia, şi eu am văzut terciul dintre ghivece şi am râs că-şi pierduse popa candela de nervi) sub icoana din dormitor, rugându-mă, naibii, cu lacrimi pe obraji, în genunchi la Maica Domnului să nu mă mai facă mare, ca să nu mai duc în viaţa mea sicrie.

Se pare că m-a ascultat. Mi le-au dus alţii. Ce uşurare!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: